Da, iubesc’ma.
Se spune ca “are balta peste”, dar eu am vanat deja cea mai dulce lostrita si o servesc la cina.Am ametit de la cat ma invart in acest cerc facut din otel, poate daca ar fi fost din sfoara, l-as fi taiat cu clestii mei specifici.Am tot ce vreau in spatele zidului acesta gros, dar mi-e deja sete.De ce nu vreau de fapt totul..de la tine?Am acea speranta ca intr-o zi voi obtine o poarta-doua prin care voi putea iesi sa-mi cumpar sare.Mi-ai construit dintr-un sanctuar bantuit pe care-l iubeam, un palat din dulceata si guma.Nu vreau sa te mai lipesc de pat si sa jongleze Orbit cu tine, vreau sa-l folosesc pe post de catapulta dar degeaba, numai am unde sa ma duc..intr-un loc atat de mamar ca aici.Sa sti ca ma gandesc numai la mine, pentru ca aici sunt printesa care mi-am dorit sa fiu si totusi nimeni nu are norocul asta.Mai vin cate doi, trei Cap de Mort care s-au ratacit pe drum si-mi aplica vraji grele, uneori ma lesina in egoismul meu interminabil dar adevarul e ca merit sa fiu tratata opusului meu, pentru a-mi iubi cu adevarat “aproapele” de departe.Azi da, maine nu si cand mor o fac singura, ca Isolda macar si nu pentru a-mi scuti claiele carunte de naparlire.Poate ca mi-e dor de papusile mele si de aia-mi place sa ma joc, acum am papusi care ma domina dar tot plastic ramane.Nu pot decat sa zambesc timid si sa fac ce-mi place cel mai mult, pe proasta.Nu am ce pierde, pentru ca acum esti in lumea mea, unde singurul important sunt eu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu